O întrebare frecventă este dacă pompa de căldură mai poate încălzi locuința într-o zi cu −15°C. Răspunsul depinde de model și de sistem: temperatura exterioară influențează capacitatea și eficiența unei pompe aer–apă, iar temperatura apei...
O întrebare frecventă este dacă pompa de căldură mai poate încălzi locuința într-o zi cu −15°C. Răspunsul depinde de model și de sistem: temperatura exterioară influențează capacitatea și eficiența unei pompe aer–apă, iar temperatura apei cerută de instalație influențează la rândul ei performanța. Verificarea utilă nu este o valoare COP izolată, ci capacitatea disponibilă la condițiile de proiect ale clădirii.
Puterea termică arată câtă căldură livrează echipamentul într-un anumit punct de funcționare. COP-ul compară căldura livrată cu energia electrică utilizată în acel punct. Când temperatura sursei scade sau instalația cere apă mai fierbinte, valorile se pot modifica; o pompă poate continua să funcționeze, dar să livreze mai puțină putere ori să consume mai mult pentru aceeași căldură.
Cere tabelul tehnic al modelului pentru temperaturi exterioare relevante și pentru temperatura de tur necesară radiatoarelor sau încălzirii prin pardoseală. Compară puncte de test echivalente: COP-ul de la o temperatură moderată și apă la temperatură joasă nu descrie funcționarea la ger cu tur ridicat. Nu deduce performanța la −15°C dintr-un COP nominal și nu compara două echipamente fără condițiile de măsurare.
Pentru clădire, proiectantul estimează pierderile de căldură la temperatura exterioară de calcul aplicabilă amplasamentului și le compară cu puterea pompei la aceleași condiții. Verifică și temperatura de tur a instalației, distribuția căldurii, prepararea apei calde și comportarea în regimurile de dezgheț. Programul DOE pentru climat rece este un exemplu de cercetare și testare din America de Nord. Nu constituie o fișă de performanță pentru pompa aer–apă pe care o vei cumpăra. Pentru aceasta, cere documentația modelului concret.
La anumite condiții de temperatură și umiditate se poate forma brumă pe schimbătorul exterior. Sistemul pornește cicluri de degivrare pentru a o îndepărta; în acele perioade funcționarea diferă de încălzirea stabilă. Amplasarea unității, evacuarea condensului, circulația aerului și setările producătorului contează. O unitate blocată de zăpadă, frunze sau obstacole nu poate fi evaluată doar după datele nominale.
Într-un studiu de teren din SUA, NREL a monitorizat pompe aer–aer cu distribuție centrală prin tubulatură, urmărind separat compresorul, degivrarea și încălzirea auxiliară. Studiul ilustrează analiza pe regimuri; valorile sale nu se transferă unei pompe aer–apă sau unei case din România.
Rezistența electrică, cazanul existent sau altă sursă auxiliară pot completa încălzirea dacă puterea pompei nu acoperă singură sarcina în anumite condiții ori dacă proiectantul urmărește o strategie de rezervă. Nu există un prag universal de temperatură la care orice pompă trebuie să pornească auxiliarul. Se stabilește din curba de capacitate a modelului, necesarul clădirii, costul energiei și strategia de control. Proiectul trebuie să arate punctul de echilibru, modul de comandă și contribuția sursei auxiliare la consumul sezonier.
În cazul pompelor sol–apă, sursa nu este aerul exterior, astfel că variația sezonieră diferă; performanța depinde însă de proiectarea colectorului sau sondelor, temperaturile circuitului și instalația interioară. Comparația cu o pompă aer–apă trebuie făcută pe un calcul coerent al întregului sistem, nu pe o temperatură generică a solului.
Pentru alegerea între sisteme, vezi pompa de căldură aer–apă sau sol–apă și ce este o pompă de căldură. Dacă ești în faza de proiectare, discută soluția pentru clădirea ta folosind necesarul termic și documentația tehnică a echipamentului.
Se oprește orice pompă aer–apă la −15°C?
Nu se poate trage aceeași concluzie pentru toate modelele. Verifică limita de funcționare și tabelul de capacitate al echipamentului concret, la temperatura exterioară și temperatura de tur relevante.
Ce valoare COP ar trebui să compar?
Compară COP-ul împreună cu condițiile de test și cu puterea termică disponibilă. Pentru proiect, sunt mai utile punctele care reflectă temperatura de proiectare și instalația interioară decât o valoare nominală fără context.
Este obligatorie o rezistență electrică auxiliară?
Nu există o cerință universală dedusă doar din faptul că iarna poate ajunge la −15°C. Necesitatea și setările auxiliare rezultă din calculul de sarcină, curba echipamentului, strategia de rezervă și soluția proiectată.
De ce contează degivrarea?
Bruma poate apărea pe schimbătorul exterior în anumite condiții. Ciclul de degivrare schimbă temporar regimul de funcționare, deci evaluarea sezonieră trebuie să țină cont de acest mod, nu doar de un punct stabil de test.
Pentru sarcina termică de dimensionare, I13-2015, pct. 4.1 în forma modificată în 2023, trimite la SR EN 12831-1. Necesarul anual de energie și sarcina de proiect sunt mărimi diferite: o factură anuală sau suprafața casei nu înlocuiește calculul pierderilor în condițiile de proiectare.
Poți solicita o programare pentru coordonarea soluției cu proiectul locuinței.