Când vine un client cu planul unui apartament și întreabă dacă suprafața fiecărei camere respectă legea, primul lucru pe care îl fac este să deschid Anexa nr. 1 la Legea locuinței nr. 114/1996 — nu să caut o regulă universală de tipul „orice cameră trebuie să aibă X metri pătrați". O astfel de regulă nu există în lege.
Domeniul explicației. Valorile din Anexa nr. 1 se raportează la proiectarea și autorizarea construcțiilor de locuințe noi. Ele nu permit, singure, etichetarea automată drept „ilegală” a unei locuințe existente; pentru evaluare contează documentația, anul construirii, intervențiile și reglementările aplicabile situației concrete.
Ce înseamnă suprafața locuibilă și de ce contează distincția
Nota din Anexa nr. 1 la Legea nr. 114/1996 definește suprafața locuibilă ca suprafața desfășurată a încăperilor de locuit — adică a dormitoarelor și a camerei de zi. Bucătăria, baia, spațiile de depozitare și circulațiile intră în suprafața utilă, dar nu în suprafața locuibilă.
Prin urmare, dacă cineva îți dă suprafața utilă totală a apartamentului și te roagă să verifici dacă „fiecare cameră are minimul legal", calculul nu se face împărțind suprafața utilă la numărul de camere. Trebuie deschis tabelul B din anexă.
Ce suprafețe minimale prevede legea, în funcție de configurația locuinței
Valorile din Secțiunea B a Anexei nr. 1 sunt legate de tipul locuinței și de numărul de persoane deservite:
| Tip locuință | Cameră de zi | Dormitor(e) |
|---|---|---|
| 1 cameră | 18 mp (include și spațiul de dormit) | — |
| 2 camere | 18 mp | 12 mp |
| 3 camere / 3 persoane | 18 mp | total 22 mp |
| 3 camere / 4 persoane | 19 mp | total 24 mp |
Tocmai de aceea nu este corect să vorbești despre „suprafața minimă pe cameră" fără să precizezi tipul locuinței și numărul de persoane pentru care este configurată.
Cum verific un proiect în practică
Când analizez un proiect, citesc simultan trei elemente: suprafața camerei de zi, suprafața dormitoarelor și suprafața utilă totală. Legea tratează locuința ca ansamblu, nu ca o listă de camere evaluate separat față de restul planului. O cameră de zi de 18 mp într-un apartament de două camere poate fi conformă chiar dacă dormitorul adiacent e la limita de 12 mp — atât timp cât ansamblul respectă logica anexei.
Baza legală
Informațiile din acest articol au fost verificate la 10 aprilie 2026 față de textul în vigoare al legii.
- Art. 2 lit. b) și art. 3 din Legea nr. 114/1996 — definiția locuinței convenabile și a exigențelor minimale
- Anexa nr. 1, Secțiunea B (inclusiv notele) — suprafețele minimale și definițiile suprafeței locuibile și utile
- HG nr. 457/2017 — normele de aplicare ale Legii locuinței, care reiau obligația respectării anexei la autorizarea locuințelor noi
Documente oficiale:
Întrebări frecvente
Suprafața locuibilă și suprafața utilă sunt același lucru?
Nu. Suprafața locuibilă include doar camera de zi și dormitoare. Bucătăria, baia și circulațiile fac parte din suprafața utilă, dar nu din cea locuibilă.
Dacă un apartament are 3 camere, câți mp trebuie să aibă fiecare cameră?
Depinde de câte persoane deservește locuința. Pentru 3 persoane: camera de zi — 18 mp, dormitoare împreună — 22 mp. Pentru 4 persoane: camera de zi — 19 mp, dormitoare împreună — 24 mp. Legea nu detaliază fiecare dormitor separat, ci totalul lor.
HG 457/2017 modifică suprafețele minimale față de legea din 1996?
Nu le modifică, le reafirmă ca obligatorii la autorizarea locuințelor noi.
Arh. Enghin Ismail — Kapal Proiect, Constanța
Dacă verifici conformitatea unui plan față de Legea locuinței și ai nelămuriri legate de suprafețele minime sau de interpretarea anexei, contactează-ne pentru o consultație tehnică.
