„Casă pasivă” nu este o denumire pentru un anumit material sau pentru o casă fără instalații. Este un standard de performanță pentru clădirea privită ca întreg: anvelopă, ferestre, etanșeitate, ventilație, umbrire și sisteme energetice...
„Casă pasivă” nu este o denumire pentru un anumit material sau pentru o casă fără instalații. Este un standard de performanță pentru clădirea privită ca întreg: anvelopă, ferestre, etanșeitate, ventilație, umbrire și sisteme energetice trebuie proiectate împreună, iar rezultatul se verifică printr-un calcul al clădirii.
Pentru standardul Passive House al Passive House Institute, potrivit criteriilor oficiale, versiunea 10c, criteriile rezidențiale includ, între altele, necesarul anual de încălzire de cel mult 15 kWh/(m²·an) sau, ca criteriu alternativ, o sarcină termică de cel mult 10 W/m². Testul de presurizare verifică etanșeitatea, cu limita n₅₀ de cel mult 0,6 h⁻¹. Se verifică și răcirea/dezumidificarea și confortul, inclusiv supraîncălzirea. Cerințele privind energia primară regenerabilă și producția regenerabilă diferă între Classic, Plus și Premium. Aceste valori se raportează la metodele și suprafețele de referință stabilite de PHI; nu sunt limite care se aplică automat fiecărui element de construcție separat.
Așadar, nu există în criteriul general PHI o singură valoare U obligatorie pentru toți pereții, acoperișurile și pardoselile și nici o combinație obligatorie de materiale. Valoarea U descrie transferul termic al unui element; standardul verifică și efectul ferestrelor, punților termice, formei, orientării, umbririi, ventilării și folosirii clădirii asupra bilanțului total.
Izolația reduce transferul de căldură, dar grosimea ei nu se alege izolată de restul detaliului. Proiectarea trebuie să trateze continuitatea termoizolației la soclu, planșee, colțuri, acoperiș și conturul ferestrelor. O punte termică poate crește pierderile locale și poate coborî temperatura suprafeței interioare; de aceea se analizează în detaliile proiectului, nu se rezolvă doar prin adăugarea unei grosimi generale.
Ferestrele se evaluează prin caracteristicile complete ale produsului și prin poziția și montajul lor. Numărul foilor de sticlă sau o valoare Uw izolată nu garantează atingerea standardului. Orientarea poate influența aporturile solare, însă alegerea depinde de amplasament, umbriri, suprafețe vitrate și riscul de supraîncălzire. Protecțiile solare exterioare, geometria golurilor și ventilarea de vară pot face parte din soluție.
Etanșeitatea limitează infiltrațiile necontrolate. Stratul de etanșare trebuie identificat în proiect și continuat la rosturi, ferestre și trecerile instalațiilor. Testul de presurizare poate ajuta la găsirea scăpărilor înainte ca finisajele să le ascundă; rezultatul trebuie interpretat potrivit procedurii de certificare și proiectului.
O clădire etanșă are nevoie în continuare de aer proaspăt. Normativul românesc I5-2022 cere asigurarea calității aerului interior prin ventilare, în funcție de destinația încăperii, sursele de poluare și activitatea din spațiu. În locuințe, schema de principiu introduce aer în încăperile principale și evacuează aerul din încăperile de serviciu, precum bucătăria și baia, cu o cale de transfer între ele. Ventilația mecanică cu recuperare de căldură este o soluție frecventă pentru reducerea pierderilor de ventilare, dar debitul, echilibrarea, traseele și recuperarea reală se aleg pentru proiect; nu există un procent universal care descrie orice echipament instalat.
PHPP, instrumentul de calcul energetic al PHI, poate susține proiectarea și documentarea pentru certificare. El modelează clădirea pe baza amplasamentului, geometriei, componentelor, ferestrelor, umbririi, punților termice și instalațiilor. Calculul nu înlocuiește proiectele de arhitectură și instalații sau verificarea execuției. O schimbare de produs, dimensiune de fereastră, stratificație ori traseu de ventilare poate modifica rezultatul și trebuie evaluată în contextul modelului.
Certificarea PHI este o verificare a criteriilor acestui standard; nu este o condiție generală pentru orice locuință din România și nu garantează automat finanțare, facturi fixe sau eliminarea tuturor problemelor de confort. Separat, pentru dimensionarea încălzirii în România, I13-2015, modificat în 2023, trimite la SR EN 12831-1 pentru sarcina termică de proiectare. Această sarcină de dimensionare nu trebuie confundată cu necesarul anual de încălzire din criteriile Passive House.
Trebuie să folosesc pereți cu U sub 0,15 W/(m²K)?
Nu ca regulă universală pentru fiecare componentă. PHI verifică performanța calculată a clădirii și etanșeitatea; valorile U sunt intrări importante în acest calcul, nu o rețetă identică pentru toate proiectele.
Sunt obligatorii geamurile triple și orientarea spre sud?
Nu ca soluții unice impuse tuturor clădirilor. Ferestrele, orientarea și protecția solară se aleg prin calcul, în raport cu clima, amplasamentul, umbririle și confortul de vară.
Este obligatoriu un sistem cu recuperare de căldură?
Ventilarea trebuie să asigure calitatea aerului. Recuperarea de căldură este o soluție tehnică uzuală în proiectele Passive House, dar configurația și performanța se dimensionează pentru clădire și se verifică în proiect.
Este suficient să trec testul de etanșeitate?
Nu. Testul verifică un aspect al clădirii. Îndeplinirea standardului cere demonstrarea criteriilor aplicabile prin calcul și documentația de certificare.
Pentru un calendar și soluții coordonate cu locuința ta, poți solicita o programare.