Iarna trecută am vizitat o clădire în care proprietarul ezitase două săptămâni să cheme pe cineva pe acoperiș. Stratul de zăpadă depășea 40 cm, panta era sub 15° și șarpanta avea peste 40 de ani. Nu s-a prăbușit nimic — dar a fost mai mult noroc decât calcul.
Deszăpezirea acoperișului nu e o urgență vizibilă până când devine criză. De aceea merită să știi dinainte când și cum intervii.
Când devine zăpada un risc real
Regula practică: dacă stratul depășește 30-40 cm, e momentul să evaluezi. Nu e o cifră absolută — depinde de pantă, tipul de învelitoare și starea structurii — dar e pragul de la care presiunile încep să conteze.
Conform Eurocodului 1 (SR EN 1991-1-3/NA:2004), încărcările de calcul variază semnificativ după zonă geografică: în regiunile montane pot depăși 400 kg/m², în timp ce în zonele de câmpie se situează între 150 și 200 kg/m². Constanța se încadrează în zona de câmpie, dar iernile cu ninsori abundente — mai rare, dar posibile — nu trebuie ignorate.
Factori care agravează situația:
- Panta mică — sub 15-20°, zăpada nu alunecă, se acumulează strat peste strat
- Țiglă ceramică — reține mai multă zăpadă față de șindrilă bituminoasă
- Structură veche — lemnul umed sau afectat de putregai are rezistență redusă
- Încărcări suplimentare — panouri solare, antene, instalații care adaugă greutate proprie
- Pante mari (peste 60°) — riscul se mută: zăpada poate aluneca brusc, cu pericol pentru pietoni
Dacă ai îndoieli legate de rezistența șarpantei, decizia corectă este o expertiză tehnică din partea unui inginer structurist — nu estimarea vizuală.
„Gheața de baraj" — problema mai puțin discutată
Topirea parțială a zăpezii urmată de reîngheț creează bariere de gheață la streașină și în jgheaburi. Blocajul împiedică scurgerea apei, care se infiltrează sub învelitoare. Jgheaburile și burlanele sunt primele afectate.
Prevenția înseamnă: izolație termică corectă a planșeului pod (ca temperatura de sub învelitoare să rămână uniformă) și verificarea periodică a jgheaburilor în perioadele cu îngheț-dezgheț alternant.
Metode de deszăpezire și costuri orientative
| Metodă | Situație potrivită | Cost orientativ |
|---|---|---|
| Manual (lopată, mătură) | Suprafețe mici, pante accesibile | Unelte: 50-100 RON |
| Utilaj cu plug de zăpadă | Suprafețe mari, acces facil | 500-2.000 RON/zi (închiriere) |
| Aspirator de zăpadă | Zone greu accesibile, precizie | 2.000-5.000 RON (achiziție) |
| Sistem de încălzire electric | Prevenție pe termen lung | 50-150 RON/m² (instalare) |
Cifrele de mai sus provin din practică de șantier și pot varia după complexitatea lucrării.
Ca referință de scară: deszăpezirea unui centru comercial cu 5.000 m² (combinație manual + utilaj) a costat aproximativ 5.000 RON total. Instalarea unui sistem de încălzire pentru o clădire de birouri de 2.000 m² a ajuns la **120.000 RON** (materiale, manoperă, proiectare).
Sisteme de încălzire a acoperișului
Există două variante principale:
- Electrice — cabluri încălzitoare integrate în învelitoare; instalare mai simplă, consum energetic mai mare
- Hidraulice — circulație de lichid încălzit prin conducte; eficiență energetică mai bună, necesită sursă de căldură (centrală, pompă de căldură)
Ambele elimină necesitatea intervențiilor manuale și previn gheața de baraj, dar investiția inițială e semnificativă — se justifică la clădiri cu suprafețe mari sau cu acoperișuri greu accesibile.
Norme de siguranță în intervenție
Indiferent de metodă, câteva reguli sunt obligatorii (NP 058-01):
- Echipament de protecție individuală: cască, mănuși, încălțăminte antiderapantă
- Delimitarea zonei de lucru la sol
- Informarea persoanelor din apropiere
- Respectarea instrucțiunilor pentru echipamentele mecanizate
SR 13254:2013 adaugă recomandări specifice pentru structurile din lemn: ventilație adecvată a șarpantei și inspecție periodică pentru umiditate, putregai sau dăunători.
Întreținere după sezonul rece
După fiecare iarnă, o inspecție a acoperișului e mai ieftină decât orice reparație tardivă:
- Verifică starea învelitorii — fisuri, țigle deplasate, zone de coroziune
- Curăță jgheaburile și burlanele de resturi vegetale
- Inspectează vizual șarpanta din pod — caută pete de umiditate, deformări, lemn degradat
- Verifică membranele hidroizolatoare dacă există
Arh. Enghin Ismail — Kapal Proiect, Constanța
Dacă ai un acoperiș cu pantă mică sau o clădire mai veche și nu ești sigur de capacitatea ei portantă, contactează-ne pentru o evaluare — o discuție de 30 de minute poate clarifica dacă e nevoie de expertiză structurală sau nu.
Întrebări frecvente
Cât zăpadă poate suporta un acoperiș obișnuit?
Depinde de structură și zonă geografică. Eurocodul 1 (SR EN 1991-1-3/NA:2004) stabilește încărcările de calcul pe zone: în câmpie între 150-200 kg/m², în zone montane pot depăși 400 kg/m². Un strat de zăpadă umedă de 30-40 cm pe un acoperiș cu pantă mică poate atinge și depăși aceste valori.
Deszăpezirea manuală deteriorează învelitoarea?
Dacă se folosesc unelte metalice agresive pe țiglă ceramică sau tablă, da. Lopețile cu tăiș de plastic sau măturile rigide reduc riscul. Important: nu răzuiți până la învelitoare — lăsați un strat fin de zăpadă protector.
Când merită investiția într-un sistem de încălzire?
La clădiri cu suprafețe mari de acoperiș, pante mici și acces dificil. Costul de instalare (50-150 RON/m²) se amortizează prin eliminarea intervențiilor manuale repetate și prin prevenirea daunelor cauzate de gheața de baraj.
Cine răspunde legal dacă zăpada de pe acoperiș rănește pe cineva?
Proprietarul clădirii. Gestionarea zăpezii pe acoperiș este o obligație legală, nu doar de confort. Ignorarea riscului, mai ales în zone publice sau cu trafic pietonal, poate atrage răspundere civilă sau penală.
