Pe scurt: nu exista o lista unica de avize valabila pentru orice "defrisare". Regimul juridic difera
radical intre:
- teren din fondul forestier national;
- teren din arie naturala protejata sau care poate afecta semnificativ o astfel de arie;
- vegetatie din afara fondului forestier, inclusa intr-un proiect de construire ori alta utilizare.
Tocmai de aceea, formularea "iti trebuie DSJ, APM, DSP si ISU" pentru orice teren este prea larga si,
in multe cazuri, pur si simplu gresita.
Daca terenul este in fondul forestier national
Codul silvic este primul filtru. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 spune ca reducerea suprafetei
fondului forestier national prin scoatere definitiva este permisa doar, prin exceptie, pentru obiective
de interes national declarate de utilitate publica, in conditiile legii. Art. 37 alin. (1) enumera
categoriile de obiective care pot fi scoase definitiv, in anumite conditii, cu compensare si plata
obligatiilor banesti, iar art. 39 reglementeaza ocuparea temporara.
Art. 40 spune apoi cine aproba solicitarile de scoatere definitiva sau ocupare temporara si pe baza
caror avize favorabile. Art. 41 si art. 42 reglementeaza taxele, garantiile, chiria si celelalte
obligatii banesti, iar art. 44 arata cui revine masa lemnoasa rezultata din defrisare.
Ce documente apar concret in metodologia de aprobare
Metodologia aprobata in 2016 detaliaza documentele. La art. 22 alin. (1), pct. 12-17, apar avizul
favorabil al administratorilor fondului forestier sau al ocolului silvic, acordul proprietarului, dupa
caz, acordul de mediu sau actul administrativ al autoritatii pentru protectia mediului, precum si
dovada platii taxei ori a garantiei. Textul spune expres si ca, daca obiectivul implica defrisarea, in
actele de mediu trebuie mentionate amplasamentul si suprafata care se defriseaza.
Asta arata clar ca lista de acte depinde de regimul silvic si de tipul operatiunii aprobate.
Daca terenul este in arie naturala protejata
Verificat la data de 11 aprilie 2026. Art. 27 din OUG nr. 57/2007 limiteaza scoaterea din circuitul
agricol sau silvic in ariile naturale protejate de interes national/international, iar art. 28 alin. (2)
spune ca orice plan sau proiect care poate afecta semnificativ o arie naturala protejata de interes
comunitar este supus evaluarii adecvate. Alin. (10) spune ca autoritatea de mediu solicita si tine
seama de avizul administratorului sau al custodelui ariei.
In acest caz, discutia nu mai este doar despre "taierea arborilor", ci despre compatibilitatea intregului
proiect cu regimul de protectie al ariei.
Daca defrisarea este legata de un proiect de construire
In practica, daca eliberarea terenului este parte dintr-un proiect de construire, trebuie verificat si
traseul urbanistic si de autorizare al investitiei. Certificatul de urbanism ramane actul prin care
afli regimul juridic si tehnic al terenului si avizele necesare pentru proiect.
Recomandarea arhitectului
Cand intrebi ce avize iti trebuie pentru defrisare, incepe cu statutul terenului: fond forestier,
arie protejata sau teren obisnuit pe care pregatesti o investitie. Abia dupa aceasta separare poti afla
corect daca ai nevoie de avize silvice, de acte de mediu, de avize ale administratorului ariei sau de
documente legate de proiectul de construire.
Baza legala si verificare
Pentru scoaterea definitiva si ocuparea temporara din fondul forestier sunt relevante art. 36 alin. (1),
art. 37 alin. (1), art. 39, art. 40, art. 41, art. 42 si art. 44 din Legea nr. 46/2008. Pentru
documentele concrete din procedura sunt relevante art. 22 alin. (1) pct. 12-17 din Metodologia aprobata
in 2016. Pentru ariile naturale protejate sunt relevante art. 27 si art. 28 alin. (2) si alin. (10)
din OUG nr. 57/2007.
