Când un client vine la birou și întreabă „ce avize îmi trebuie ca să tai copacii de pe teren?", primul lucru pe care îl fac este să verific regimul juridic al parcelei — nu să recit o listă generică. Am văzut de prea multe ori solicitări trimise la instituții greșite, pentru că cineva aplicase mecanic schema „DSJ + APM + DSP + ISU" indiferent de situație.
Realitatea este că nu există o listă unică de avize valabilă pentru orice defrișare. Traseul diferă radical în funcție de trei situații distincte.
Terenul din fondul forestier național
Acesta este cazul cel mai reglementat. Codul silvic — Legea nr. 46/2008 — stabilește că reducerea suprafeței fondului forestier național prin scoatere definitivă este permisă doar prin excepție, pentru obiective de interes național declarate de utilitate publică (art. 36 alin. 1). Categoriile de obiective care pot fi scoase definitiv, cu compensare și plată, sunt enumerate la art. 37 alin. (1); ocuparea temporară este reglementată separat la art. 39.
Cine aprobă și pe baza căror avize favorabile — răspunsul este la art. 40. Taxele, garanțiile, chiria și celelalte obligații bănești sunt la art. 41 și 42, iar destinația masei lemnoase rezultate din defrișare reiese din art. 44.
Documentele concrete din procedură sunt detaliate în Metodologia aprobată în 2016. La art. 22 alin. (1), pct. 12–17, apar: avizul favorabil al administratorilor fondului forestier sau al ocolului silvic, acordul proprietarului (după caz), acordul de mediu sau actul administrativ al autorității pentru protecția mediului, dovada plății taxei ori a garanției. Același text precizează că, dacă obiectivul implică defrișarea, actele de mediu trebuie să menționeze expres amplasamentul și suprafața care se defrișează.
Terenul dintr-o arie naturală protejată
Situația se complică semnificativ. Art. 27 din OUG nr. 57/2007 limitează scoaterea din circuitul agricol sau silvic în ariile naturale protejate de interes național sau internațional. Art. 28 alin. (2) din același act normativ prevede că orice plan sau proiect care poate afecta semnificativ o arie naturală protejată de interes comunitar este supus evaluării adecvate, iar alin. (10) precizează că autoritatea de mediu solicită și ține seama de avizul administratorului sau al custodelui ariei.
În acest caz, nu mai vorbim doar despre „tăierea arborilor" — vorbim despre compatibilitatea întregului proiect cu regimul de protecție al ariei. Este o procedură separată, mai amplă.
Defrișarea în contextul unui proiect de construire
Dacă eliberarea terenului face parte dintr-o investiție mai largă — o casă, un ansamblu rezidențial, o hală — traseul de avizare este integrat în procedura de autorizare a construirii. Certificatul de urbanism rămâne actul prin care afli regimul juridic și tehnic al terenului și lista avizelor necesare pentru proiect în ansamblu.
Cum procedez în practică
| Situație teren | Primul pas |
|---|---|
| Fond forestier național | Verificare regim silvic + contact ocol silvic |
| Arie naturală protejată | Verificare suprapunere cu baza de date ANPM + evaluare adecvată |
| Teren obișnuit, proiect de construire | Certificat de urbanism — lista avizelor reiese de acolo |
Înainte să întrebi ce avize îți trebuie, stabilește în ce categorie se încadrează terenul. Abia după această separare poți afla corect dacă ai nevoie de avize silvice, acte de mediu, avize ale administratorului ariei sau documente legate de proiectul de construire.
Bază legală verificată (aprilie 2026)
- Legea nr. 46/2008 — Codul silvic — art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1), art. 39, art. 40, art. 41, art. 42, art. 44
- Metodologia aprobată în 2016 pentru scoaterea definitivă/ocuparea temporară din fondul forestier — art. 22 alin. (1) pct. 12–17
- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate — art. 27, art. 28 alin. (2) și alin. (10)
Dacă pregătești un proiect și nu știi sigur în ce regim se află terenul, contactează biroul Kapal Proiect — verificăm situația juridică înainte să pornești pe un traseu greșit de avizare.
Arh. Enghin Ismail
