La renovarea unui complex de birouri din Constanța, am ales vată bazaltică de 120 mm pentru pereții despărțitori și spumă poliuretanică rigidă pe fațada expusă spre stradă. Nu a fost o decizie de principiu — a fost una de inginerie și buget. Iată ce am cântărit.
Comparație rapidă
| Criteriu | Vată minerală | Spumă poliuretanică | Când alegi |
|---|---|---|---|
| Cost material | 25–50 lei/m² | 40–80 lei/m² | Vată pentru buget limitat |
| Montaj | Fixare mecanică / presare | Aplicare profesională | Spumă când vrei etanșare rapidă |
| Reacție la foc | Clasa A1 — necombustibilă | Poate degaja substanțe toxice | Vată pentru siguranță maximă |
| Comportament la umiditate | Sensibilă — necesită barieră de vapori | Aderentă, etanșă | Spumă în zone critice (băi, subsoluri) |
| Performanță acustică | ~45–55 dB (densitate 40–60 kg/m³) | Poate depăși 50 dB (rigidă, celule închise) | Spumă unde zgomotul urban e sever |
Vata minerală: de ce rămâne alegerea de bază
Structura fibroasă a vatei — fie bazaltică, fie de sticlă — transformă energia sonoră în căldură, reducând amplitudinea undelor care traversează peretele. Densitatea este factorul decisiv: o vată cu densitate de 40–60 kg/m³ asigură o izolare de aproximativ 45–55 dB pe pereți obișnuiți. Când treci la 70 kg/m³ și 120 mm grosime, cum am făcut în complexul de birouri menționat, depășești 60 dB — verificat prin măsurători externe.
Grosimea minimă utilă pe care o recomand este 10 cm. Sub această valoare, performanțele acustice scad vizibil în frecvențele joase (zgomot de trafic, instalații).
Un avantaj real, nu de catalog: vata minerală este clasificată A1 — necombustibilă conform SR EN 13501-1. Asta contează enorm la autorizare și la asigurarea clădirii, mai ales în construcțiile multietajate.
Punctul slab: sensibilitatea la umiditate. Fără barieră de vapori corect montată și fără ventilație adecvată, vata absoarbe umiditate și își pierde din eficiență. Nu e un defect de material — e o cerință de detaliu constructiv.
Costul de achiziție: 25–50 lei/m², în funcție de densitate, grosime și producător.
Spuma poliuretanică: performanță, dar cu condiții
Spuma rigidă cu celule închise funcționează diferit față de vată: nu absoarbe sunetul prin fibre, ci îl blochează printr-o barieră densă și continuă. Aderă la aproape orice suprafață, eliminând rosturile și punțile fonice care apar inevitabil când lucrezi cu vată tăiată și presată.
Într-un proiect de renovare a unei clădiri de birouri situată pe o arteră aglomerată, am aplicat 8 cm de spumă rigidă pe toți pereții exteriori. Reducerea măsurată: peste 15 dB față de situația inițială.
Spuma flexibilă cu celule deschise are un rol mai specific: umple goluri, colțuri și treceri de instalații, reducând ecoul și reverberația în interior. Nu înlocuiește spuma rigidă pe suprafețe mari.
Limitele pe care trebuie să le cunoști înainte să alegi:
- Necesită aplicare profesională — sensibilă la temperatură și umiditate în momentul pulverizării.
- În caz de incendiu poate degaja substanțe toxice — echipamentul de protecție și respectarea normelor de siguranță sunt obligatorii.
- Costul e mai mare: 40–80 lei/m², în funcție de tip și densitate.
Execuție: unde se pierd cele mai multe decibeli
Materialul nu e de vină când fonoizolația nu funcționează — de obicei e execuția. Goluri neacoperite în jurul dozelor electrice, prize montate spate-în-spate pe același perete, rosturi între panouri de vată lăsate fără tratament — toate devin punți fonice care anulează parțial investiția.
Indiferent de material, verific întotdeauna:
- Umplerea completă a câmpului (fără goluri de aer ascunse în casetele de tâmplărie sau în glafuri).
- Decuplarea acustică la structură — vata sau spuma nu ajung dacă peretele transmite vibrații direct prin șasiu.
- Bariera de vapori montată continuu, fără întreruperi la prize sau comutatoare, în cazul vatei.
Întreținerea după recepție este minimă: o inspecție vizuală anuală la vată (verifici condensul și posibilele infiltrații) și evitarea expunerii spumei la substanțe chimice agresive sau temperaturi extreme.
Recomandarea mea
Pereți despărțitori interiori în clădiri rezidențiale: vată bazaltică cu densitate ridicată. Raport cost-performanță bun, necombustibilă, ușor de înlocuit la renovare.
Pereți exteriori expuși la zgomot urban intens sau zone cu umiditate ridicată: spumă poliuretanică rigidă aplicată profesional. Bariera continuă elimină rosturile — avantaj decisiv față de vată.
Buget limitat, cerințe acustice moderate: vata minerală de 40–60 kg/m³, minimum 10 cm, cu barieră de vapori. Acoperă confortul locuirii obișnuite fără supracosturi.
Combinația dintre cele două — vată în câmp, spumă în colțuri și la trecerile de instalații — este soluția pe care o propun cel mai des în proiectele de renovare complexă.
Dacă ești în faza de proiectare sau renovezi și vrei să știi ce densitate și grosime se justifică pentru peretele tău specific, contactează biroul Kapal Proiect — îți oferim o opinie tehnică fără obligații.
Întrebări frecvente
Care e diferența practică dintre vată și spumă în fonoizolație?
Vata absoarbe sunetul prin structura fibroasă (transformă energia sonoră în căldură), spuma îl blochează printr-o barieră densă și continuă. Vata e mai bună la absorbție în frecvențe medii; spuma rigidă e mai eficientă ca barieră împotriva zgomotului de trafic pe fațade.
Ce grosime minimă de vată minerală are sens pentru fonoizolație?
Minimum 10 cm. Sub această valoare, performanțele scad sensibil, mai ales pe frecvențe joase. Densitatea contează la fel de mult: 40–60 kg/m³ pentru aplicații curente, 70 kg/m³ când cerințele acustice sunt stricte.
Vata minerală este sigură la incendiu?
Da. Conform SR EN 13501-1, vata minerală este clasificată clasa A1 — necombustibilă. Spre deosebire de spuma poliuretanică, nu degajă substanțe toxice în caz de incendiu.
Cât costă fonoizolația cu vată minerală față de spumă?
Vata minerală: 25–50 lei/m² (material). Spuma poliuretanică: 40–80 lei/m² (material). La aceste costuri se adaugă manopera, care în cazul spumei e mai specializată și mai scumpă.
Arh. Enghin Ismail — Kapal Proiect, Constanța
