Când un client îmi aduce planurile unei case și mă întreabă „ce clasă energetică o să am?", știu că urmează o conversație mai lungă decât se așteaptă. O literă pe un certificat spune mult — dar nu tot. Și dacă cumperi sau construiești fără să înțelegi ce e în spatele acelei litere, poți lua o decizie proastă indiferent că-i A sau C.
Ce înseamnă, concret, clasa energetică
Clasa energetică sintetizează performanța energetică a unei clădiri — cât consumă pentru încălzire, răcire, apă caldă și, acolo unde e cazul, cât produce din surse regenerabile. Evaluarea se face printr-un certificat de performanță energetică (CPE), întocmit de un auditor energetic certificat.
Nu e vorba doar de grosimea zidului. Intră în calcul: izolația termică, tipul ferestrelor, sistemele de încălzire și ventilație (HVAC), orientarea clădirii și comportamentul ocupanților.
Scala merge de la A (cel mai eficient) la G (cel mai ineficient).
Clasa A: pasiv și plus-energetic
La capătul superior stau clădirile pasive și plus-energetice. O clădire pasivă, conform standardului Passivhaus, are un necesar de energie pentru încălzire de maximum 15 kWh/m²/an — obținut printr-o combinație de izolație excepțională, etanșeitate la aer și ventilare mecanică cu recuperare de căldură.
O clădire plus-energetică merge mai departe: produce mai multă energie decât consumă, de regulă prin panouri fotovoltaice.
Costul de construcție pentru clasa A este cu 15–25% mai mare decât pentru o clădire obișnuită. Pe termen lung, economiile la energie și valoarea de revânzare mai ridicată compensează parțial această diferență. Dezavantajul real nu e prețul în sine — e că sistemele sunt mai complexe și cer monitorizare continuă.
Clasa B: echilibrul practic
Clasa B reprezintă un nivel ridicat de eficiență energetică, cu izolație bună, ferestre eficiente și sisteme de încălzire performante.
Suplimentul față de construcția standard se estimează la 10–15%. Pentru majoritatea proiectelor rezidențiale cu buget controlat, clasa B oferă un echilibru bun între investiție și confort pe termen lung.
Clasele C, D, E: zona de mijloc care cere atenție
Clădirile din aceste clase au performanță medie spre scăzută. Nu sunt neapărat nelocuibile, dar facturile arată diferența. O renovare a unei clădiri din clasa D sau E poate reduce consumul de energie pentru încălzire semnificativ — un exemplu concret arată că termoizolarea și înlocuirea ferestrelor pot duce la o reducere de aproximativ 30% a consumului pentru încălzire.
Costurile de modernizare variază considerabil în funcție de starea clădirii și amploarea lucrărilor. Nu există o cifră universal valabilă — fiecare caz trebuie evaluat separat.
Clasele F și G: ineficiență structurală
Clasele F și G indică clădiri cu pierderi mari de căldură, izolație inexistentă sau degradată, ferestre vechi și sisteme de încălzire depășite. Modernizarea completă poate deveni costisitoare.
Cu toate acestea, intervenția e justificată: atât prin confort — aceste clădiri sunt adesea reci, umede și cu probleme de condens — cât și prin reducerea facturilor pe termen lung.
Ce contează dincolo de literă
Certificatul energetic îți spune consumul calculat în condiții standard. Realitatea poate diferi: comportamentul ocupanților influențează direct consumul real, indiferent de clasa declarată.
Când analizezi un CPE, citește-l împreună cu:
- Recomandările tehnice incluse în raport — ce măsuri ar urca clasa și cu ce costuri estimate
- Sistemul de încălzire actual — instalațiile contează la fel de mult ca anvelopa
- Vârsta instalațiilor — un certificat recent pe o clădire veche poate ascunde uzura reală a sistemelor
Ai un proiect nou sau vrei să înțelegi ce înseamnă certificatul energetic al casei pe care urmezi să o cumperi sau să o renovezi? Contactează-ne la Kapal Proiect — analizăm situația concretă și îți explicăm ce clase sunt realiste pentru bugetul și obiectivele tale.
Întrebări frecvente
Cum se obține certificatul de performanță energetică?
Prin evaluarea realizată de un auditor energetic certificat. Acesta ia în calcul izolația, sistemele HVAC, ferestrele, orientarea clădirii și consumul de energie pentru încălzire, răcire și apă caldă menajeră.
O clădire de clasa A merită costul suplimentar?
Depinde de obiectiv. Costurile inițiale sunt cu 15–25% mai mari față de o clădire obișnuită, dar economiile la energie și valoarea de piață mai mare pot compensa pe termen lung. Sistemele sunt mai complexe și necesită monitorizare continuă — factor important în decizie.
Pot crește clasa energetică a unei clădiri existente?
Da. Termoizolarea, înlocuirea ferestrelor și modernizarea sistemului de încălzire sunt cele mai eficiente intervenții. Amploarea creșterii depinde de starea inițială a clădirii și de bugetul disponibil.
Certificatul energetic e cerut la vânzarea sau închirierea unui imobil?
Verificați reglementările în vigoare împreună cu auditorul energetic sau notarul — cerințele legale pot varia și se actualizează periodic.
Citește și
- Cum crești clasa energetică a unei case
- Grosimi recomandate pentru izolație
- Casă eficientă energetic – cele mai importante 10 reguli
- Ghid complet: Instalații termice – alegerea sistemului de încălzire
- Ce este certificatul energetic
Arh. Enghin Ismail — Kapal Proiect, Constanța
