Înainte de a cere avize, trebuie stabilit dacă terenul este în intravilan sau extravilan, ce categorie de folosință și ce clasă de calitate are și ce obiectiv urmează să fie autorizat. Aceste elemente schimbă procedura, competența autorității și eventualul tarif.
Înainte de a cere avize, trebuie stabilit dacă terenul este în intravilan sau extravilan, ce categorie de folosință și ce clasă de calitate are și ce obiectiv urmează să fie autorizat. Aceste elemente schimbă procedura, competența autorității și eventualul tarif.
Scoaterea din circuitul agricol nu este sinonimă cu introducerea terenului în intravilan și nici cu simpla schimbare a categoriei din cartea funciară. De asemenea, aprobarea agricolă nu conferă singură drept de construire: proiectul trebuie să respecte documentația de urbanism și procedura de autorizare aplicabilă.
Legea fondului funciar nr. 18/1991 reglementează situațiile în care pe terenurile agricole din extravilan pot fi amplasate obiective de investiții. Nu orice teren extravilan poate fi scos din circuit pentru orice construcție.
Contează, între altele:
- categoria de folosință și clasa de calitate;
- tipul exact al investiției;
- suprafața ocupată efectiv de obiectiv;
- existența restricțiilor speciale, inclusiv pentru pajiști, vii, livezi sau terenuri amenajate;
- competența Direcției pentru Agricultură Județene ori a structurii MADR, potrivit cazului.
Legea prevede că scoaterea terenurilor agricole din extravilan se realizează la momentul autorizării construcției, cu plata tarifelor legale atunci când nu este incidentă o scutire. Pentru anumite investiții se scoate numai suprafața ocupată, iar restul rămâne în circuitul agricol.
Procedura aprobată prin Ordinul MADR nr. 83/2018, modificată ulterior, stabilește documentele și fluxul de verificare. Dosarul exact depinde de teren și de investiție. Nu este corect să fie prezentate automat avize ISU, DSP sau de mediu pentru orice cerere de scoatere.
În mod obișnuit trebuie clarificate titlul asupra terenului, extrasul CF, documentația cadastrală, certificatul de urbanism, planurile care identifică suprafața solicitată și documentele agricole cerute de procedură. Autoritatea poate solicita completări dacă dosarul este incomplet ori întocmit necorespunzător.
Aprobarea scoaterii și autorizația nu actualizează prin ele însele orice evidență cadastrală. Categoria și suprafața trebuie reflectate în cartea funciară prin operațiunea prevăzută de Regulamentul ANCPI nr. 600/2023, pe baza actelor administrative aplicabile.
Nu porni lucrări preliminare invocând o viitoare „autorizație condiționată”. Studiile, forajele sau amenajările care implică lucrări se verifică separat după natura lor și după procedura actuală din Codul urbanismului.
- Extrasul CF și planul cadastral.
- Limita intravilanului și reglementarea PUG/PUZ/RLU.
- Categoria de folosință și clasa de calitate.
- Dacă obiectivul concret este admis pe terenul respectiv.
- Suprafața care trebuie scoasă și tariful ori scutirea aplicabilă.
- Accesul legal, utilitățile și restricțiile suprapuse.
Pentru diferența dintre categoria cadastrală și construibilitate vezi teren arabil sau curți-construcții. Pentru efectul asupra indicatorilor vezi suprafața desfășurată și CUT.
Traseul concret se confirmă din actele terenului, certificatul de urbanism și răspunsul autorității agricole competente.
Actualizat și verificat editorial la 16 septembrie 2026.
Cum testez dacă un plan de casă mi se potrivește în viața de zi cu zi?
Urmărește pe plan mobilat la scară traseele zilnice: intrarea cu cumpărături, locul pentru haine și încălțăminte, relația bucătărie–terasă, izolarea fonică a dormitoarelor/biroului și spațiile reale de depozitare.
De ce două case cu aceeași suprafață utilă se pot simți complet diferit?
Proporția camerelor, suprafața pierdută pe holuri, poziția ferestrelor, înălțimea liberă și modul în care se mobilează pereții fără a bloca circulația determină calitatea spațiului mult mai mult decât totalul metrilor pătrați.
Pot adapta un proiect existent la terenul și nevoile familiei mele?
Da. Orice proiect se adaptează la forma, orientarea, vecinătățile, studiul geotehnic și regimul urbanistic al terenului concret, personalizând compartimentarea și fațadele înainte de întocmirea documentației de autorizare.