Când preluăm coordonarea unui dosar de recepție, una dintre primele întrebări pe care o pun clientului este simplă: „Unde e cartea tehnică?" Răspunsul cel mai frecvent — „am autorizația, proiectul și procesul-verbal" — arată exact unde se pierde continuitatea dintre șantier și exploatare.
Cartea tehnică a construcției nu este un dosar oarecare. Este documentul care trebuie să urmeze clădirea pe toată durata ei de viață și, dacă e incompletă, lasă proprietarul fără dovezile necesare la prima intervenție sau la orice tranzacție viitoare.
Structura legală: patru capitole și un jurnal
Art. 17 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 stabilește că în cartea tehnică se cuprind documentația privind proiectarea, execuția, recepția și urmărirea comportării în exploatare și intervențiile asupra construcției. Concret, normele de întocmire din anexa nr. 6 la HG nr. 766/1997, pct. 5–10 (verificat la 11 aprilie 2026), structurează conținutul în:
| Capitol | Ce acoperă |
|---|---|
| A | Documentația privind proiectarea |
| B | Documentația privind execuția |
| C | Documentația privind recepția |
| D | Exploatarea, întreținerea, repararea, urmărirea în timp și postutilizarea |
| Jurnal evenimente | Înregistrări cronologice pe durata de viață a clădirii |
Nicio listă online care promite formula „autorizație + proiect + recepție = carte tehnică" nu acoperă această structură în integralitate.
Ce intră efectiv în fiecare capitol
Anexa nr. 6 la HG nr. 766/1997 detaliază, după caz, ce documente populează fiecare capitol:
- Capitol A — autorizația de construire, proiectul tehnic și detaliile de execuție, avizele și acordurile obținute;
- Capitol B — proiectul real executat (as-built), dispozițiile de șantier, procesele-verbale de lucrări ascunse și faze determinante, documentele de calitate;
- Capitol C — procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor și recepția finală;
- Capitol D — instrucțiunile de exploatare, actele referitoare la urmărirea comportării în exploatare și la intervențiile ulterioare.
Cine răspunde pentru completare și păstrare
Legea nr. 10/1995 distribuie responsabilitatea pe trei paliere:
- Investitorul — art. 22 lit. g): obligat să întocmească cartea tehnică;
- Proiectantul — art. 23 lit. g): obligat să participe la întocmire;
- Executantul — art. 25 lit. i): obligat să predea investitorului documentele necesare.
După recepție, art. 17 alin. (3) din aceeași lege prevede că proprietarii au obligația să păstreze cartea tehnică și să o completeze la zi. Prin urmare, problema nu este doar „ce conține", ci și cine furnizează, cine centralizează și cine continuă actualizările pe tot parcursul exploatării.
Ce este riscant să lipsească
Jurnalul evenimentelor și documentele privind intervențiile ulterioare sunt frecvent tratate ca detalii secundare. Tocmai ele fac diferența dintre un dosar de predare și o carte tehnică funcțională — aceea care permite urmărirea clădirii în timp și justifică orice modificare structurală sau funcțională față de proiectul inițial.
Cum verifici o carte tehnică existentă
Când evaluezi un dosar primit, nu te uita la grosimea lui. Verifică dacă sunt prezente:
- Capitolele A, B, C și D distincte și completate;
- Proiectul actualizat (as-built), nu doar cel aprobat la autorizare;
- Procesele-verbale de lucrări ascunse și faze determinante;
- Documentele de recepție care asigură continuitatea dintre șantier și exploatare;
- Jurnalul evenimentelor, chiar dacă deocamdată are puține înregistrări.
Întrebări frecvente
Cartea tehnică trebuie predată la recepție sau poate fi completată ulterior?
Capitolele A–C trebuie să fie disponibile la recepție. Capitolul D și jurnalul evenimentelor se completează pe toată durata exploatării, conform anexei nr. 6 la HG nr. 766/1997.
Cine păstrează cartea tehnică după vânzarea imobilului?
Art. 17 alin. (3) din Legea nr. 10/1995 prevede că obligația de păstrare și completare la zi revine proprietarului curent — indiferent dacă acesta este investitorul inițial sau un dobânditor ulterior.
Ce se întâmplă dacă lipsesc procesele-verbale de lucrări ascunse?
Aceste documente atestă conformitatea lucrărilor care nu mai sunt vizibile după finalizare (fundații, instalații îngropate etc.). Absența lor face imposibilă verificarea retroactivă a execuției și poate bloca autorizarea unor intervenții ulterioare.
Bază legală: art. 17 alin. (2)–(3), art. 22 lit. g), art. 23 lit. g), art. 25 lit. i) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții; anexa nr. 6 la HG nr. 766/1997, pct. 5–10.
Dacă verifici sau întocmești cartea tehnică a unui proiect și ai nevoie de sprijin în organizarea dosarului, biroul nostru din Constanța poate coordona această etapă împreună cu tine.
Arh. Enghin Ismail
