Notațiile P, P+1 sau P+2 descriu în mod uzual parterul și nivelurile de deasupra. Subsolul, demisolul și mansarda ridică întrebări suplimentare de încadrare; nu le trata automat ca niveluri „gratuite” sau ca niveluri identice între ele.
Notațiile P, P+1 sau P+2 descriu în mod uzual parterul și nivelurile de deasupra. Subsolul, demisolul și mansarda ridică întrebări suplimentare de încadrare; nu le trata automat ca niveluri „gratuite” sau ca niveluri identice între ele. Definițiile și măsurătorile aplicabile proiectului se verifică în Cod, regulamentul urbanistic și documentația tehnică. Un demisol proiectat doar prin schimbarea etichetei din plan nu scapă de condițiile reale de înălțime.
Regimul de înălțime se citește alături de înălțimea maximă admisă, uneori exprimată în metri, de cota terenului și de modul de măsurare prevăzut de regulile aplicabile. Două clădiri notate P+1 pot avea înălțimi fizice diferite. De aceea, o discuție despre „încă un etaj” cere secțiuni, cote și analiza volumului, nu doar numărarea planșelor.
Nu este corect să afirmi că înălțimea maximă este întotdeauna fixată printr-un PUZ. Pentru o parcelă poate fi relevant PUG-ul și regulamentul său; pentru alta, un PUZ aprobat sau o reglementare specială. Certificatul de urbanism pentru scopul declarat indică regulile pe care autoritatea le aplică. Verifică planșele, regulamentul și hotărârea de aprobare, inclusiv delimitarea zonei. Dacă documentele se contrazic, cere clarificare oficială înainte să proiectezi nivelul suplimentar.
Înălțimea nu funcționează izolată. POT limitează ocuparea terenului, CUT intensitatea utilizării, iar retragerile și aliniamentul pot restrânge conturul clădirii. Protecția patrimoniului, siguranța, însorirea și relația cu vecinii pot adăuga condiții particulare. Un proiect poate respecta înălțimea numerică, dar să nu se încadreze în celelalte reguli. Nu promite autorizarea pe baza unui singur indicator.
Arhitectul va face un plan de situație și secțiuni raportate la terenul măsurat, va calcula suprafețele potrivit definițiilor aplicabile și va confrunta volumul cu regulamentul. Dacă se propune mansardă, demisol ori subsol, categoria se stabilește după configurația reală și regulile legale, nu după denumirea aleasă în ofertă. Pentru lucrări la o clădire existentă, trebuie comparate și actele care îi dovedesc situația autorizată.
Continuă cu diferența dintre parter tehnic, subsol și demisol, suprafața mansardei, POT și PUG–PUZ–PUD.
Pentru cazul tău: verificarea cere extras CF, plan cadastral, ridicare topografică unde este necesară, CU și planșele/regulamentul urbanistic. O etichetă P+2 nu este suficientă pentru o concluzie juridică.
Surse: Legea nr. 169/2026 — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor; fișa oficială a legii.
Pot deduce regimul de construire sau retragerile după casele deja construite pe stradă?
Nu. Unele clădiri vecine pot proveni din reglementări mai vechi sau situații particulare. Regimul aplicabil terenului tău se stabilește prin Certificatul de Urbanism și Regulamentul Local de Urbanism în vigoare.
Cum se corelează Legea nr. 169/2026 (CATUC) cu regulile din Codul Civil?
Autorizația de construire sau notificarea verifică încadrarea urbanistică și tehnică, dar nu anulează drepturile civile ale vecinilor (limite de hotar, servitute de vedere, scurgerea apelor, superficie).
Când apelez la arhitect, la topograf și la notar/avocat?
Topograful măsoară și transpune limitele cadastrale, notarul/avocatul instrumentează actele de proprietate, superficie sau servitute, iar arhitectul integrează aceste date în documentația urbanistică și de autorizare.