Pagina de navigare cu articolele Kapal Proiect, gandita pentru parcurgerea arhivei si descoperirea continutului publicat.
1433 articole publicate in total
O mențiune precum „zonă protejată” poate descrie regimuri diferite: spațiu verde din documentația de urbanism, fond forestier, arie naturală protejată ori sit Natura 2000. Acestea nu au o singură listă de interdicții. Înainte de a cumpăra sau proiecta, identifică actul și planul aplicabil terenului.
Citeste mai mult
Secțiunea unui stâlp de beton armat nu se alege dintr-un tabel pentru „casă cu etaj”. Stâlpul lucrează împreună cu grinzile, planșeele, pereții structurali și fundațiile, iar poziția lui în clădire schimbă acțiunile. Proiectantul de structuri competent și autorizat potrivit cerințelor aplicabile stabilește modelul structural, materialele, secțiunea și armarea pe baza proiectului de arhitectură, a încărcărilor, a amplasamentului seismic și a studiului geotehnic. Acest articol explică întrebările de control pentru beneficiar, nu oferă o schemă de execuție.
Citeste mai mult
Inerția termică descrie capacitatea elementelor unei clădiri de a stoca căldură și de a o elibera ulterior. Poate atenua variațiile dintre zi și noapte, dar nu înseamnă automat o casă răcoroasă vara sau facturi mai mici. Rezultatul depinde de cantitatea de masă care participă efectiv la schimbul cu interiorul, de izolație, ferestre, umbrire, ventilare și programul de ocupare.
Citeste mai mult
Pentru un spațiu verde aproape de locuire, identifică mai întâi categoria terenului, regimul aplicabil și cerințele documentației locale. Denumirea de „proximitate” nu este suficientă pentru a stabili suprafața și dotările proiectului. Proiectarea pornește de la teren, utilizatori, acces, umbră, drenaj și cine va întreține spațiul.
Citeste mai mult
Uzucapiunea este un mod de dobândire a unui drept real prin posesie, dar condițiile nu pot fi rezumate la un tabel în care buna-credință înseamnă 10 ani, iar reaua-credință 20 de ani.
Citeste mai mult
CATUC (Legea nr. 169/2026) definește în Anexa nr. 1 atât „spațiul tehnic”, cât și înălțimea clădirii. Spațiul tehnic este un spațiu construit pentru instalații și echipamente; simpla denumire nu îl exclude automat din calculul înălțimii sau din indicatori. Înălțimea se raportează la streașină/cornișă ori, după caz, la cel mai înalt element constructiv. Încadrarea în niveluri și CUT trebuie verificată și față de regulile urbanistice aplicabile parcelei.
Citeste mai mult
Un pod poate fi amenajat, dar utilizarea lui ca spațiu locuibil depinde de proiect, starea clădirii și regulile aplicabile parcelei. Codul actual definește mansarda ca spațiu funcțional amenajat în volumul acoperișului; la calculul suprafeței utile se ia în considerare înălțimea liberă de cel puțin 1,90 m prevăzută în definiție, mansarda intră în numărul de niveluri, iar suprafața relevantă intră în calculul CUT.
Citeste mai mult
Pentru locuirea individuală obișnuită, legislația națională nu stabilește o frontieră generală între „casă” și „vilă” pe baza suprafeței, numărului de camere sau nivelului finisajelor.
Citeste mai mult
Înainte de a cere avize, trebuie stabilit dacă terenul este în intravilan sau extravilan, ce categorie de folosință și ce clasă de calitate are și ce obiectiv urmează să fie autorizat. Aceste elemente schimbă procedura, competența autorității și eventualul tarif.
Citeste mai mult
Împărțirea unui teren pe plan cadastral nu dovedește că fiecare lot rezultat este construibil. Codul urbanismului — Legea nr. 169/2026, art. 214–219 separă operațiunea urbanistică de parcelare de dezlipirea cadastrală. Scopul construirii și stabilirea condițiilor urbanistice schimbă procedura.
Citeste mai mult
Înălțimea maximă nu se verifică printr-o regulă universală despre cornișă sau coamă. Documentația de urbanism aplicabilă parcelei și regulamentul local stabilesc indicatorul, punctul de măsurare și eventualele condiții legate de acoperiș, teren sau niveluri. Termenii și cotele de pe o secțiune trebuie citite împreună cu planul de situație și cu definițiile din regulament.
Citeste mai mult
Puterea centralei nu se stabilește corect printr-o regulă de tipul „atâția kilowați pentru fiecare metru pătrat”. Calculul pornește de la necesarul de căldură al încăperilor, apoi ține cont de prepararea apei calde și de felul în care sursa va lucra cu instalația.
Citeste mai mult
Volumul geometric al betonului este suma volumelor elementelor din proiect. El ajută la verificarea cantității, dar nu stabilește tipul, lățimea, înălțimea sau armarea fundației. Acestea se proiectează în funcție de clădire, teren, apă subterană și încărcări.
Citeste mai mult
Necesarul pe metru pătrat depinde de fața vizibilă a unității în zid, de rosturile prevăzute și de formatul produsului. Dimensiunile din catalog pot fi lungime × lățime × înălțime; pentru calcul contează lungimea și înălțimea feței care se repetă în zidărie, nu grosimea peretelui.
Citeste mai mult
Pentru cantitatea de plăci, măsoară suprafețele fațadelor și scade golurile mari, apoi verifică modul în care glafurile, întoarcerile și detaliile se includ în deviz. Împarte suprafața netă la acoperirea unui pachet, indicată pe ambalaj. Tăierile și rezervele depind de geometrie, dispunere, goluri și pierderi reale, nu de un adaos procentual valabil pentru toate clădirile.
Citeste mai mult
Legea locuinței nr. 114/1996 definește locuința ca o construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.
Citeste mai mult
Legea nr. 169/2026 oferă definiții clare în anexa nr. 1.
Citeste mai mult
Etajul retras și mansarda descriu configurații diferite ale volumului, dar denumirea comercială „penthouse” nu stabilește singură o categorie tehnică sau un drept de construire. Un etaj retras este perceput prin retragerea față de fațada nivelului inferior; mansarda este amenajată în volumul acoperișului și are definiție proprie în Codul actual.
Citeste mai mult
Înainte să alegi forma casei, verifică amplasamentul. Seismicitatea, inundabilitatea, eroziunea sau instabilitatea unui versant pot schimba studiile necesare, soluția de fundare, cotele și chiar fezabilitatea proiectului. O hartă publică ajută la triere, dar nu certifică singură că o anumită parcelă este sigură sau construibilă.
Citeste mai mult
Racordul dintre soclu și peretele exterior concentrează mai multe funcții: limitarea umezelii din teren, evacuarea apei de ploaie, protecția la lovire și continuitatea termoizolației. Detaliul nu se rezolvă cu o singură placă sau cu o cotă universală; depinde de fundație, cota terenului, alcătuirea fațadei și expunerea la apă.
Citeste mai mult
Racordul dintre fereastră și perete este zona în care se întâlnesc structura, termoizolația, hidroprotecția și finisajele. Dacă este tratat doar ca un rost umplut cu spumă, pot apărea curenți de aer, condens local, infiltrații de apă, fisuri la glafuri sau pierderi de energie. O fereastră performantă nu poate compensa, singură, un racord proiectat sau executat neglijent.
Citeste mai mult
Racordul acoperișului la perete este un punct sensibil deoarece schimbă direcția straturilor și traseul apei. Detaliul diferă între acoperiș-terasă cu atic, acoperiș în pantă cu streașină și soluții de cornișă; o rețetă cu același număr de straturi nu se aplică tuturor.
Citeste mai mult
Ventilația la streașină este admisia de aer a unei cavități ventilate atunci când alcătuirea acoperișului este proiectată astfel. Pentru a funcționa, aerul trebuie să aibă o cale continuă și o evacuare compatibilă la coamă sau în alt punct prevăzut. O fantă la streașină fără traseu liber nu asigură ventilarea întregii cavități.
Citeste mai mult
„Necesar termic” poate însemna două lucruri diferite: puterea necesară pentru a menține temperatura de calcul în condițiile reci de proiectare sau energia consumată într-o perioadă. Dimensionarea sursei și a corpurilor de încălzire pornește de la sarcina termică de proiectare, de regulă determinată pe fiecare încăpere; consumul anual se estimează printr-un calcul energetic separat.
Citeste mai mult